Šta fali, nek deca sve nauče ( moju pesmu o pokojnom komšiji Lali preveo Goran Mrakić na rumunski.) Hvala ti Gorane i u moje i u ime svih naših Lala što nam se smeše sa nebesa.!



LĂSAȚI, SĂ-NVEȚE COPIII DE TOATE
Ce-a fost, am văzut,
ce va fi, vom vedea,
obișnuia să spună
în desele noastre discuții
de după masă
vecinul meu Lala.
Astăzi a murit
aud cum îl plâng
clopotele bisericii.
Și îmi aduc aminte
cum își întindeau
el și răposatul meu tată
sfertul de răchie
prin gemulețul
de la grajd
în primele ore
ale dimineții,
să-și curețe gâtlejurile
în timp ce dădeau la marve,
cum se spunea la noi.
Lala a fost un soț
tată, bunic și străbunic bun
un paor harnic
muncitor și cinstit.
Îi plăcea să aibă
mereu companie
își aduna neamurile
și prietenii în jurul său
știa să se veselească
a fost cavaler
și nu i-a părut rău
să dea câte o bancnotă mare
muzicanților.
Cu corul bisericii
a mers, cât a putut,
la toate înmormântările
din partea noastră a satului.
Obișnuia să spună
”l-am condus pe ăla
și pe ăla
să merităm să ne conducă
și pe noi cineva”.
A știut pe de rost
multe poezii populare haioase
pe care le recita
copiilor din vecini.
Femeile îl luau la rost
dar el le răspundea
”Ce are, lăsați, să învețe
copiii de toate”.
Adeseori zicea glume
la adresa văduvelor
de pe ulița noastră
le ținea socoteala
și spunea că muierile
încep să trăiască
abia după ce-și
îngroapă bărbații.
În ultimele zile de boală
vremea era mohorâtă
și apăsătoare
dar astăzi când a murit
s-a ivit iarăși soarele.
S-a născut Lala,
mi-am spus în sinea mea
aprinzând o lumânare,
în împărăția cerurilor
s-a născut.
Прикажи п